Atitudini şi manifestări din timpul maladiilor (1914-1918)

Gheorghe NEGUSTOR

Abstract:

Un rău nu vine niciodată singur. Este probabil expresia ce caracterizează cel mai bine anii primului război mondial, iar realităţile acestei perioade conferă enunţului de mai sus caracterul de adevăr istoric. S-a demonstrat încă o dată faptul că în decursul istoriei, războaiele, revoluţiile şi alte conflicte de durată mai lungă sau mai scurtă au favorizat apariţia şi răspândirea rapidă a germenilor unor flageluri ce au făcut ravagii în rândul societăţilor. Fie că a fost vorba de perioade mai îndepărtate cronologic, Antichitatea sau Evul Mediu sau chiar perioadele recente ale timpului istoric, este cunoscut faptul că omul nu a putut opri apariţia şi răspândirea unor boli şi epidemii nimicitoare, eventual doar a diminuat, prin adoptarea unor măsuri profilactice, consecinţele nefaste ale acestora.

Nu susţinem faptul că marile epidemii de ciumă, tifos, variolă, gripă, holeră etc. au apărut doar în timpul unor conflicte, ele au fost prezente de-a lungul timpului fără să aibă vreo legătură cu războaiele; condiţiile precare de igienă, sărăcia, lipsa hranei, sunt doar câteva dintre cauzele care au favorizat apariţia unor molime devastatoare pentru om. Însă, ceea ce vrem să surprindem în prezentarea de faţă este faptul că, în decursul istoriei marile conflicte au favorizat răspândirea unor flageluri ce au făcut victime atât în rândul militarilor, dar mai ales al civililor, realitate pe care o găsim şi în societatea românească a anilor marelui război. Modernizarea societăţii româneşti a presupus şi luarea unor măsuri energice pentru a preîntâmpina apariţia şi dezvoltarea unor boli şi epidemii ce au făcut ravagii în trecut. De la domniile regulamentare la anii de început ai secolului XX, autorităţile şi instituţiile abilitate au încercat să impună diverse dispoziţii, de multe ori obligatorii, pentru igienizarea lumii româneşti, reticentă la acţiunile de antisepsie impuse treptat în spaţiul românesc. Dacă unele dintre vechile molime, precum ciuma şi holera au fost treptat eradicate de pe teritoriul României, ca de altfel din toată Europa, pe parcursul primului război mondial numeroase alte boli au bântuit societatea românească, cauzând numeroase victime.

Anii primului război mondial pentru români au însemnat nenumărate boli şi epidemii ce a semănat panică, groază şi moarte în multe zone ale ţării. Tifosul exantematic, febra tifoidă, variola, bolile psihice, scarlatina, pojarul, difteria, tuberculoza, sifilisul etc. sunt flagelurile care şi-au luat tributul de vieţi omeneşti tocmai când era în plină desfăşurare războiul cu cel mai mare impact asupra societăţii de până atunci. Cum au reacţionat autorităţile la acest val de molime, care a fost atitudinea civililor şi manifestările colective şi individuale faţă de numărul mare de morţi, sunt doar câteva dintre aspectele pe care încercăm să le surprindem în prezentarea de faţă.

Keywords: Marele Război, moarte, sacrificiu, naţiune, epidemii, tifos, modernizare

Download